Concertul Placebo organizat de One Event pe 21 iunie la Romexpo a fost o confirmare pentru fanii trupei că noua formulă Placebo şi reţeta noului album sunt o combinaţie de succes. Un concert foarte alert şi fără căderi de intensitate, emoţie vizibilă din partea fanilor şi bucăţi întregi din concert susţinute de aceştia, sutiene care zburau periodic pe scenă: acestea sunt numai câteva din ingredientele celui de-al doilea concert susţinut de Placebo în Bucureşti. Revista 'Sunete' s-a întâlnit cu Steve Forrest (SF) şi Stefan Osdal (SO) înainte de concert.

Sunete: Revista noastră se cheamă 'Sunete', voi ce sunete aduceţi în turneul actual Placebo?
SF: Personal, îmi place să aduc un sunet cutremurător în orice fac, atât cât îmi permite bateria şi dinamica de scenă, şi chiar atunci când este vorba de un groove simplu poţi să faci ceva puternic cu el. În cadrul trupei filozofia despre sunete nu diferă, atâta că per total înseamnă şi multă distracţie.

Sunete: Acum istoria Placebo se scrie şi cu tine.
SF: Vorbim doar de un an şi jumătate de când lucrăm împreună, şi simt că am ajuns exact unde trebuia. Iar timpul chiar zboară atunci când te distrezi şi noi asta încercăm să facem. Cu tipii ăştia (n.r. Stefan Osdal şi Brian Molko) mă înţeleg chiar foarte bine, fanii m-au acceptat de la bun început şi spectacolele dovedesc asta. Să sperăm că istoria mea în Placebo abia acum se scrie, eu mă gândesc serios la următorii 15 ani cel puţin!

[Stefan Osdal intră în cameră aşa că profit de ocazie şi întreb:]

Sunete: Cum te înţelegi cu Steve?
SO: Ne urâm. Glumesc, clar. Ne iubim într-un mod absolut. Ne înţelegem foarte, foarte bine.

SF: Da, aşa e, într-o trupă eşti cu oamenii tăi zi de zi, ştii ce fac tot timpul, cu ei te joci, cu ei taci, cu ei adormi. Trebuie să existe o relaţie pozitivă şi trebuie să existe respect. Ne oferim suficient spaţiu, dar şi petrecem mult timp împreună, şi întotdeauna găsim să facem ceva ce ne place împreună.

Sunete: A fost dificilă producţia noului album?
SO: Deloc, nu o să spun că a fost cel mai uşor album al nostru de până acum, dar a fost sigur cel care a cauzat cele mai puţine traume. Unde mai pui că avem un lineup nou, ceea ce ar fi trebuit să facă lucrurile mai dificile, dar de fapt a fost numai o formă nouă de divertisment pentru noi. David Bottrill este un om cu foarte multă experienţă şi a ştiut să ne ducă într-un loc necunoscut nouă ...

Sunete: Adică în Canada.
SF: Da, şi acolo nu prea aveam ce face. Fără prieteni, fără familie ... A fost vorba doar de muncă! Am reuşit să fim creativi şi împreună, şi separat, şi dovada este noul album.

Sunete: Unul din cântecele noi de pe album se cheamă 'Ashtray Heart', aşa cum Brian Molko dorea să se cheme Placebo la începuturi...
SF: Brian a scris cântecul când a călătorit singur în Nicaragua. Brian scria cântece pe drum şi era mereu singurul fumător din autobuze, aşa că trebuia să ceară mereu câte o scrumieră (în spaniolă, 'cenicero') aşa că strigătul ăsta disperat după o scrumieră a devenit refrenul melodiei ... şi da, Brian a vrut să facă măcar o melodie cu numele original al formaţiei.

Sunete: În trecut, mare parte din cei care vă urmăreau muzica erau tineri care se simţeau respinşi şi erau măcinaţi de gânduri negre, dar nu mai este cazul astăzi. Se pare că o groază de tineri puternici şi independenţi găsesc ceva în comun cu stilul Placebo.
SF: Da, desigur! Avem în continuare ce oferi şi tinerilor emo şi trişti, dar nu mai este vorba numai de asta. Am evoluat, acum muzica noastră place fără să ţintească la un anumit grup, chiar dacă versurile noastre continuă să fie foarte întunecate ... dar muzica noastră a devenit una a speranţei. Mai ales când vorbim de albumul 'Battle for the Sun'. Brian spunea frecvent 'hai să-i speriem de moarte pe goths', dar acum ne vine să spunem că este perfect ok să îmbrăţişezi latura întunecată a vieţii, dar există speranţă, iar viaţa este frumoasă! Poţi să creezi un echilibru durabil pentru tine, oricâte gânduri negre te-ar măcina. Am pus atitudinea asta în noul album şi acum fanbase-ul nostru este mai ... colorat, nu mai este complet negru. Cel puţin asta citesc eu în tricourile pe care le văd în mulţimea de la concerte.

Sunete: În ce ţări vă simţiţi ca acasă?
SF: Franţa a fost mereu ţara în care ne-am simţit cel mai bine. La fel în ţările din America de Sud. Germania, în mod surprinzător ne acceptă din ce în ce mai mult în ultima vreme, la fel şi Austria. Iar în SUA, unde noi n-am fost niciodată mari, începem să atragem atenţia publicului. Dar suntem foarte curioşi până la finalul turneului să vedem cum reaşezăm geografia Placebo. Brian vorbeşte mai mult acum cu publicul şi încercăm să fim mai interactivi, şi reacţionăm bineînţeles la valurile de energie care vin înspre noi de la public.

Sunete: Cum n-ai participat la turneele Placebo anterioare, acum ai ocazia să cânţi şi melodii la producţia cărora nu ai participat. Ce aduci nou în aceste melodii?
SF: E atât de fun să cânt melodiile vechi Placebo. Am fost fan al albumelor respective, şi acum am ocazia să le cânt chiar eu. Brian şi Stefan s-au jucat cu melodiile astea ani de-a rândul, şi acum eu mă alătur beat-ului şi bineînţeles că nu poate să sune la fel, dar dacă adaug mereu ceva nou, nu vreau să spun că nu respect munca depusă în trecut, ci că este normal să sune un pic altfel.
)